Sexul consimtit intre doi adulti fara obligatii poate sifona reputatia femeii, insa nu si pe aceea a barbatului, iar acesta este un exemplu de inegalitate sociala care ne obliga deseori sa ne mintim si sa ne ranim reciproc. Cu alte cuvinte, incercati, dragi barbati, sa ne seduceti prin onestitate, calmandu-ne cu adevarat teama ca ne veti eticheta drept „usoare“, si s-ar putea sa va cedam mai simplu.
„Pana la urma, pot sa te atac sexual din orice propozitie si imi face o nespusa placere sa tot incerc”, mi-a declarat el intr-un final, dupa ce ne contrasem, chipurile „de principiu”, o seara intreaga. Si atunci am stiut ca da, spre deosebire de altii, el chiar poate sa faca asta, si ca da, bineinteles ca o sa il provoc sa ma atace, repetat chiar – si asta chiar daca nu era cel mai frumos barbat de pe lume!
De fapt, era destul de uratel, daca stau sa-mi amintesc bine. Rezultatul acestui joc amoros intamplat candva in tineretea mea zbuciumata nu e relevant. Relevanta aici mi se pare constientizarea faptului ca, pe atunci, nimic nu ma plictisea mai tare la barbatii pe care ii intalneam, ca modul in care unii dintre ei (speculam eu) insistau cu orice pret sa-mi insulte inteligenta. Asa ca, atunci cand mai intalneam pe cineva care isi marturisea intentiile pur sexuale cu naturalete, umor si fara a minti din teama ca va fi respins… Ei bine, da, mi se parea o mare realizare! Ceea ce nu intelegeam eu inca – dar avea sa mi se dezvaluie mult mai tarziu – era ca frustrarea si angoasele mele sentimentale isi aveau, in parte, radacinile intr-o mare, dar subtila, minciuna contemporana, una care ii raneste pe barbati si femei deopotriva.
O tempora, o mores!Si acum, inapoi la planseta. Fenomenul social la care ma refer mai sus are un nume englezesc intraductibil, deci nu-mi ramane alta varianta decat sa incerc sa-l definesc. Asadar, conform dictionarului Webster, „dublul standard” este, pe scurt, situatia in care unul dintre doua grupuri sau entitati sociale este „scuzat” – tacit, dar vadit – de la a respecta o regula universal valabila. Iar cel mai comun exemplu de „dublu standard”, exprimat si in dictionar, este diferenta intre asteptarile societatii privind moravurile sexuale ale barbatilor (carora le este permis sa umble din floare in floare) versus cele ale femeilor (carora li se cere sa fie caste – cat de cat! – si fidele). O analiza superficiala a relatiilor dintre barbatii si femeile apartinand diverselor culturi de pe mapamond – se arata intr-un articol din The Guardian – poate indica faptul ca femeile cauta cu insistenta monogamia, in vreme ce barbatii… pur si simplu o tolereaza ca pe un rau necesar.
Cum se presupune in asemenea speculatii stereotipe, barbatul ajunge sa se casatoreasca cu o femeie autoritara, tanjind in secret dupa orice vecina dusa la sala sau secretara cu silicoane. In ton cu aceste concluzii simpliste sunt si studiile in care femeilor si barbatilor heterosexuali li se cere sa divulge cati parteneri sexuali au avut si care cred ei ca ar fi numarul ideal. Deloc surprinzator, intr-un sondaj citat de Psychology Today, barbatii declara ca au avut de 4 ori mai multe relatii de natura sexuala decat femeile intervievate asupra aceleiasi chestiuni. Mai mult, intr-un studiu realizat pe esantioane de populatie din 52 de tari si publicat in The Journal of Personality and Social Psychology, cand barbatii si femeile au fost intrebati cati parteneri sexuali ar fi ideal sa aiba in urmatorii 30 de ani, scorul a fost, evident, devastator: 13 la 2,5 in favoarea barbatilor. Insa presupunand ca barbatii heterosexuali fac totusi sex cu femei (si nu cu drag queens, de exemplu), aceste cifre trebuie sa fie gresite.Logica ne indica invariabil ca pentru fiecare noua relatie sexuala a unui barbat… o femeie „primeste” si ea un nou partener.
Deci, cel putin din punct de vedere teoretic, toata lumea sfarseste cu acelasi numar de „tovarasi” sexuali. N-are nicio valoare faptul ca, tipic, in tinerete, si barbatii si femeile vor, de fapt, sa se aseze la casa lor. Mai mult, cand sunt analizate statistic motivele ce duc in general la divorturi se constata ca si ei, si ele isi insala partenerii cu aceeasi frecventa, se arata intr-un sondaj american citat de Huffington Post. Toate aceste „descoperiri” sugereaza ca, in ceea ce priveste diferenta intre sexualitatea feminina si cea masculina, traim intr-o mare minciuna pe care, din pacate, atat barbatii, cat si femeile au adoptat-o de multa vreme. Iar minciuna aceasta isi intra in drepturi de la bun inceput, din primul moment in care un barbat si o femeie se cunosc si isi dau seama ca sunt fizic atrasi unul de celalalt. Dar mai bine sa pornesc de la un exemplu.
Jedi mind tricksTot gandindu-ma la treaba asta, l-am contactat chiar adineauri pe un domn cu care am avut, acum ceva vreme, un inceput de idila, respectiv o serie de intalniri dragute, care s-au sistat imediat dupa prima noapte petrecuta impreuna. Vedeti, voiam deodata sa inteleg ce nu a mers, daca s-a prefacut mai interesat decat era de o relatie doar ca sa ajungem sa facem sex, si cat a cantarit acea prima experienta sexuala in modul ciudat, fara cuvinte, in care ne-am despartit. Ce mi-a atras atentia a fost, evident, nu banalitatea explicatiei (ca nu era pregatit pentru relatia serioasa pe care avea falsa impresie ca as vrea-o eu), ci modul pseudo-diplomat in care a pus problema: „Nu fac asta neaparat cu un scop in minte, dar cred ca e o chestie general valabila, adica orice barbat doreste sa apara cat mai interesat posibil de o femeie cu care vrea sa faca sex sau careia vrea sa ii intre in gratii.
Vrei sa ii creezi acea siguranta, sa o faci sa se simta subiectul principal in discutie, sa se simta interesanta pentru tine”. „Chiar daca nu e?”, am continuat eu, argumentand ca poate ar fi, pentru barbati si femei deopotriva, mai simplu, onest si nedureros sa ne stabilim intentiile sexuale versus relationale de la bun inceput. „A, in niciun caz, nu ar fi deloc ok”, a sarit el. „Este ca in afaceri: ce satisfactie ai avea sa inchei un deal fara sa negociezi la sange inainte?”Auzind acestea, prietena mea Alina s-a ofuscat din solidaritate feminina si l-a caracterizat drept un loser care alearga dupa victorii marunte. Pe mine insa, retrospectiv, inca ma bufneste rasul, fireste, fiindca in contextul respectiv nici eu nu am fost un cal mai breaz. Asadar, cand un barbat si o femeie care abia s-au cunoscut se atrag reciproc, isi doresc foarte mult sa faca sex. Cu toate astea, spre deosebire de barbat, care de-abia asteapta, prezumtia generalizata e ca femeia este mai selectiva si isi doreste o relatie serioasa care sa vina la pachet cu sexul. Este exact ceea ce afirma intotdeauna o femeie – este, in general, si ceea ce gandeste, fara indoiala. David Buss, psiholog american autor al lucrarii Psychological Sex Differences: Origins Through Sexual Selection, pune acest comportament pe seama evolutiei.
Fiindca femeile pot avea putini urmasi (spre deosebire de barbati, care pot avea sute), ele au evoluat din punct de vedere psihologic, devenind mai selective in ceea ce priveste partenerii lor sexuali, alegandu-si unii pe care si i-ar dori prin preajma ca sa ajute la cresterea copiilor. Problema cu aceasta explicatie generala este ca nu ajuta nicicum in a prezice comportamentul unei femei – vreau sa spun ca individ, nu ca gen. Prin urmare, trebuie sa ma bazez pe ceva mult mai personal si mai empiric. Este vorba de un mecanism de autoaparare pe care l-ai identificat desigur in tiparele noastre comportamentale, anume teama de a nu fi etichetate drept „promiscue”, „rapandule”, „curve” sau mai blandul „femei usoare”. Faptul ca o femeie cauta o relatie serioasa mai abitir decat un barbat ar putea sa nu fie rezultatul unor diferente psihologice intre cele doua sexe, se arata intr-un articol de pe AskMen. Ci, pur si simplu, consecinta fireasca a faptului ca sexul consimtit intre doi adulti fara obligatii poate sifona reputatia femeii, insa nu si pe aceea a barbatului. In plus, „barbatii nu sunt niciodata pregatiti cu adevarat pentru un angajament serios, in timp ce fetele se situeaza de multe ori intre nevoia de a mai copilari, dilemele legate de adevaratele lui sentimente si ceasul biologic”, explica Gabriela Militaru, sociolog.
Mai mult decat atat, „presiunea societatii ii indica in permanenta femeii ca, la o anumita varsta, va trebui sa devina mama pentru a nu ramane singura tot restul vietii”, sustine Gabriela Militaru. „Asta o face sa capete intr-un timp mai scurt un atasament fata de un partener pe care il vede, fie si inconstient, ca pe posibilul tata al copiilor ei, respectiv cel care o va ajuta sa nu fie singura. In plus, o mama nu ar trebui sa poata fi privita ca o femeie usoara. Prin urmare, daca doresti sa devii mama, adica o femeie pe care un barbat ar face-o mama copiilor lui, trebuie sa devii ceea ce iti cere societatea traditionala − un model de femeie despre care sa nu se poate spune ca avut prea multi parteneri sexuali”, sustine Gabriela Militaru, incercand sa explice si de ce, in special dupa o anumita varsta, multe dintre femei simt nevoia sa ascunda numarul real al relatiilor de natura sexuala pe care le-au avut. In plus, daca o femeie este etichetata chiar si in gluma drept „promiscua” sau „curva”, risca sa piarda relatii sociale de protectie si de prietenie valoroase.
Poate fi doar o idee creata de-a mea, dar am senzatia ca femeile au evoluat si asa incat sa poata tine alte femei langa ele… tot pentru a nu ramane singure si a avea cu cine sa-si creasca copiii. „Intr-adevar, nu ar fi intelept pentru o femeie ca, din cauza unui eventual stigmat social, sa isi piarda reteaua ei de sprijin moral si intrajutorare.” Iar ca sa testez cat de cat aceasta teorie, nu trebuie sa ma uit mai departe decat in grupul meu de prietene. In vreme ce suntem, fara indoiala, femei asumate, independente si cu mintea libera de stereotipuri inutile, in cautarile amoroase si angoasele noastre existentiale suntem adesea si inconstient atente la imaginea pe care ne-o proiectam una in fata celeilalte. Ele, prietenele noastre, nu barbatii pe care i-am cunoscut, dau tonul sau echilibreaza uneori balanta autoperceptiei.
Adevarul (s)expusAsadar, inegalitatea sociala in ceea ce priveste moravurile sexuale il pune pe un barbat in postura de a fi nevoit sa para mai interesat decat e, de fapt, de o relatie cu o femeie, ca sa o poata convinge sa faca sex. Aceleasi asteptari sociale diferite ne obliga si pe noi, femeile, sa le aratam barbatilor cat de selective suntem – trebuie sa evitam neaparat sa primim eticheta aceea urata de care vorbeam anterior. Chiar daca si noi, uneori, cautam intalniri sexuale fara obligatii, un barbat trebuie convins in prealabil ca suntem cu el fiindca ne place foarte mult el – si numai el.
Dupa sex, exact ca in idila mea de care v-am povestit, minciuna reciproca iese la suprafata, iar timpul dezvaluie adevaratele motivatii ale ambilor parteneri. Dezamagirea ei, pe de-o parte, vine din descoperirea ca el nu isi dorea atat de mult o relatie. El e „porcul”, toata lumea e de acord cu asta. Dezamagirea lui, pe de alta parte, apare numai daca ramane in ecuatie suficient cat sa isi dea seama ca ea se plictiseste la fel de repede si, mai mult, poate fi la fel de indragostita si de un alt barbat. Nu e el atat de unic pentru ea, pana la urma. „Evident, aceasta minciuna reciproca pune capat si multor relatii ce ar avea un viitor, daca ar fi incepute cu onestitate”, spune Gabriela Militaru. „Urmeaza alte cautari, iar femeile simt, la un moment dat, ca trebuie sa minta nu numai in legatura cu intentiile lor reale, dar si in legatura cu numarul de parteneri sexuali la activ, pentru a nu parea disperate sau neserioase.” Insa ce este enervant de-abia acum vine: „Acest comportament e intretinut si de barbati care, desi fac orice sa aiba parte de relatii fara obligatii, odata decisi sa se casatoreasca, au pretentia sa-si aleaga mireasa dupa masura inocentei acesteia si tot ei sunt dezamagiti cand cumintenia ei nu se ridica la nivelul asteptarilor”.Uneori, insa, caci de la asta am pornit, mai apare cate unul care incearca abordarea directa. Indicand cu cvasiafectiune catre un dormitor imaginar, ne spune ceva de genul: „Nici eu, nici tu n-am mai facut sex de ceva vreme, hai s-o facem pur si simplu!”. Spre marea lui suferinta, acest gest umanitar poate sa se intoarca impotriva-i intocmai ca un bumerang.
Chiar daca isi incearca norocul cu cea mai libertina femeie din cercul lui social, deseori nu face decat sa ii starneasca mania si dispretul. De ce? Fiindca atunci cand a venit cu propunerea asta indecenta, barbatul nu a luat in calcul prejudecatile anturajului si respingerea sociala de care femeia ar putea avea parte daca ar fi sa-i accepte oferta. Daca vrea sa faca sex si sa fie, in acelasi timp, seducator si sincer in legatura cu intentiile sale, eu zic ca ar putea incerca sa-mi spuna: „Uite, imi placi si te doresc foarte mult. Ca si tine, habar n-am daca chestia asta va duce undeva, dar iti garantez ca, daca accepti sa fii cu mine in seara asta, nu imi voi face o impresie gresita despre tine. Nu voi povesti nimanui. Si voi face tot ce pot ca sa te satisfac din punct de vedere fizic”. Asa, exact. Nu pot decat sa presupun ca multe dintre voi ar fi de acord cu mine ca o abordare de genul acesta suna chiar foarte incitant!
